Mrrrrrrr! Hrrrrrr! Hau, hau!
Au semnat:
Vicar administrativ: Pr. Ionel Popescu - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + paroh Iosefin
Consilier cultural: Pr. Zaharia Pereş - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + paroh Uzina de apă
Consilier social: Pr. Cristian Pavel - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + parohie Fabric Vest
Consilier patrimoniu: Pr. Sorin Lungoci - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + parohie Viile Fabric
Inspector eparhial: Pr. Marius Sfercoci - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + paroh Viile Fabric
Secretar eparhial: Arhid. Ioan Radu - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Mitropolie + paroh Aradului
Protopop Deta: Pr. Ioan Prisăcean - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Deta
Protopop Făget: Pr. Bujor Păcurar - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Faget
Protopop Lugoj: Pr. Ioan Cerbu - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Lugoj
Protopop Sânnicolau Mare: Pr. Gheorghe Sutac - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Sanicolau
Protopop Timişoara I: Pr. Ioan Bude - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Timișoara I
Protopop Timişoara II: pr. Mircea Szilagyi - cel putin 16 ore pe zi norma dublă - Protopopiat + paroh Timișoara II
Bani luați pe norma a doua sunt nemunciți, sunt ilegal primiți, era și normal ca toți să semneze la unison!
Într-adevăr, din nefericire, Arhiepiscopia Timișoarei este condusă de o șleahtă de hoți!
Codul muncii 2012
ART. 114 - Durata maxima legala a timpului de munca
(fostul art. 111 anterior republicarii din 2011)
(fostul art. 111 anterior republicarii din 2011)
(modificat prin Legea 40/2011)
(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin exceptie, durata timpului de
munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48
de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o
perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de
ore pe saptamana.
(3) Pentru anumite activitati sau
profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot
negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de
referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.
(4) Sub rezerva respectarii
reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a
salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea
muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la
durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru
perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de
referinta prevazute la alin. (2)-(4) nu se iau in calcul durata
concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului
individual de munca.
(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.
ART. 115 – Reglementari speciale privind durata zilnica a timpului de munca
(fostul art. 112 anterior republicarii din 2011)
(fostul art. 112 anterior republicarii din 2011)
(1) Pentru anumite sectoare de
activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri
colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata
zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
ART. 116 – Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal
(fostul art. 113 anterior republicarii din 2011)
(fostul art. 113 anterior republicarii din 2011)
(1) Modul concret de stabilire a
programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore,
precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin
contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta
acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.
(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.
COMENTARIU LA LEGE:
Art.
35. [cumulul de functii]
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
[ 13 adnotări
]
1. Cumulul de functii se realizeaza prin incheierea unor
contracte individuale de munca cu timp partial, astfel incat sa fie
satisfacuta cerinta privind timpul de odihna minim de 12 ore
consecutive...
2.
În cazul cumulului de funcţii limita maximă a timpului de muncă este 48
de ore cumulate pe săptămână, cu excepţiile reglementate de Codul
muncii. Cumulul cu unul sau mai...
3. Este interzis nu numai cumul între calitatea de administrator
(la societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni) şi calitatea de
salariat la aceeaşi societate comercială, deci la acelaşi angajator,...
4. În cazul în care administratorul la societatea pe acţiuni şi
în comandită pe acţiuni încheie un contract individual de muncă, violând
interdicţia legală privind cumulul între calitatea de administrator
şi...
5.
Sub imperiul noului cod al muncii este permisă angajarea pensionarilor
în baza unui contract de muncă. În sprijinul acestei afirmaţii se pot
invoca două argumente. Astfel, în primul rând,...
6.
Salariul se poate cumula şi cu pensia, cu excepţia pensiilor de invaliditate de gradele I şi II şi a pensiei de urmaş.
7. Avand in vedere ca, potrivit art. 56 alin. (1) C. fiscal,
deducerile personale se acorda numai pentru salariile obtinute la
functia de baza, rezulta ca, in pofida abrogarii dispozitiilor art....
8.
Prin Codul muncii s-au înlăturat dispoziţiile anterioare privind
cumulul de funcţii, care stabileau numai în sarcina angajatorului la
care se exercita funcţia de bază obligaţia de a acorda salariatului...
9.
Obligaţiile fiscale singulare sunt în sarcina angajatorului la care s-a stabilit funcţia de bază.
10.
Salariaţii cumularzi au dreptul la concediu de odihnă plătit
corespunzător fiecăruia dintre contractele individuale de muncă în care
sunt parte.
Doamna Epure este amenintata. Vedem daca cedeaza! Momentul adevarului! Merge mai departe sau o da la intors, ca Bude de pilda!
ReplyDeletehttp://mitropolia-banatului.ro/?p=5485
Sper sa nu renunte d-na Lia !!! avem nevoie de un om care s-ai demaste !!
DeleteUrmaresc zilnic blogul asta si imi place. Scriu impotriva camarilei paisiace, dar hai sa fim rationali. O tot dati cu normele duble, triple etc. Ai vazut ca nu ii poti prinde. Atunci taci. Nu fi ridicol. In toate eparhiile e la fel. Este adevarat ca la noi sunt probleme, dar cu asta daca tot marsezi starnesti zambete. Sunt atatea si atatea subiecte picante si ilegale. Fiti un pic mai echilibrati. Adevarul il distorsionati in defavoarea noastra. "Viorel" are dreptate uneori. Ati prezentat ca "parchetul s-a autosesizat" si nu a fost asa, ci cum a zis Viorel. Apoi, in fine s-a depus la registratura parchetului mult asteptatul dosar, abia luni. Pe aici scrie ca Ziua de vest este "plasa penal" la parchet si s-a doevdit ca acel consiliu eparhial a dezbatut doar "amenintarea" organului de presa. Atat! Putin mai multa luciditate! Recunosc ca sunt spectator si sunteti, voi cei care dati viata acestui blog, cu mult in fata mea. Dar! Faceti-o mai profi si nu gafati, stiu ca puteti!
ReplyDeletesa incepem cu il capo di tutii capii!
ReplyDeletedomnu paisie-U calugarasul cel rau,are salar de 6666 roni pe luna de la guvern drept despagubiri de la ...cuza voda!
ca e subsecretar de stat, recunoscut ca iepiscop vacar!
plus salar de la faculta de teologie, sau ma rog ce statut o mai avea,de 3500 roni-luna, chiar daca nu trece cu saptalunile pe la studentimea ortodoxa talibanizata!
-banii de patrafir, mii si sute de coco ie basca!
- cadourile de sute si mii de euro:engolpioane aurite din grecia,toiege de platina,etc nu am auzit sa fie socotite.
CRED CA AR FI BINEVENITE DECLARATII DE AVERE SI INTERESE depuse si de arhicler, daca nu de toata popimea de pe cuprinsul patriei.si din diaspora!
PS. oare ce face si ips nicolae cu banetul primit de peste 7000 roni-luna?
maica mihaela stie!
Lipseste Paisie din lista!
ReplyDeleteTOTI CEI CARE SEMNEAZA HARTIA DE MAI SUS SFIDEAZA LEGILE TARII ,TRAIESC PE BANII OAMENILOR SI NU FAC NIMIC REAL PT EI, NICI MACAR NU SE ROAGA PT CA NU AU TIMP REAL AVAN CATE 2 NORME CARE,SA ZICEM UNAE PLATITA DIN PAROHIE DAR TOT HOTIE SI NESIMTIRE POPEASCA SE CHEAM
ReplyDeleteChiar vorbim de o sleahta de hoti aici,de mincinosi si jmecheri pt care biserica e un loc caldut de unde sfideaza nu numai bunul simt dar si legile si constitutia tarii,nemernici si hoti.Unde vorbim de hristos? de slujire? de dragoste? de respect? aici cu astia in nici un caz
ReplyDeletePROSTU DE GRIJA ALTUIA MOARE...
DeleteMACAR SA AVEM NOI IN BANAT UN CHIRIARH CA SI PS LUCIAN!
ATI VAZUT CA GUVERN DE ARHITINERI AVEM...
O FI BINE CU EI, N O FI?!
Sa ne descretim fruntile!
ReplyDeletehttp://www.evz.ro/detalii/stiri/incognito-fereasca-sfantu-sa-ti-se-intample-blestemele-preotesti-marele-tabu-al-biseri-9.html
P.S. Scrieti numele lui Ionel pe toaca. Cel mai potrivit in perioada Pastilor!
La judecată/LUI POPESCU VICARUL CINSTIT
ReplyDeleteAzi e zi de judecată,
Multă lume la palat
A venit cătând dreptatea,
La maritul împărat.
Doi oşteni cu zale lucii,
Străjuiesc înalta poartă
Şi-i invită înăuntru
Pe acei care aşteapta.
Prima jalbă fu poftită
Şi intrară la divan
Cu căciulile în mână,
Un morar si un ţăran.
Spuneţi oameni buni, ce este
De-ati ajuns la judecată?
Cine e jeluitorul
Şi ce treabă e-ncurcată?
Împărate luminate, zise-ntâi ţăranul
Cu grai stins şi raguşit,
Aplecându-se de spate
Şi-nchinându-se smerit:
Avusei o iapă chioară,
Mă dusei cu ea la moară,
Unde hoţii mi-o furară!
Bine, şi-ai vre-o bănuială?
Ba, i-o cred ca am habar,
Hoţul iepei este aicea,
Este-acest calic morar!
Dumneata ce zici morare?
Te-ascultăm ce ai de spus
Despre vina asta mare,
Ce ţăranul ţi-a adus.
Cu iertare împărate,
Ce să fac cu gloaba lui?
Că nu-i bună nici călare,
Nici în ham nu poţi s-o pui!
Îi fu lesne la-mpărat
Să-nţeleagă ce şi cum,
Cine-i hoţul în poveste
Şi cam cine-i omul bun.
Eu, socot aşa morare,
Zise calm Măria Sa,
S-a furat la tine-n curte
Şi atunci, e vina ta!
Drept despăgubiri acum,
Ai să-i dai tu la ţăran,
Tot uiumul de făină,
Ce l-ai strâns acum un an!
Vai, Luminăţia Ta,
Nu ţi-e milă şi de noi?
Io mai bine zic să-i dau,
La ţăran, iapa-napoi!
Păi ziceai că n-ai furat-o
Şi că omul ăsta minte!
S-ar părea însă de teamă,
Că îţi aduseşi aminte!
Fi atent, ca să te iert
Şi să nu faci închisoare,
Îi vei da făină-n saci,
Cât ia iapa pe spinare.
Şi-i mai dai din bătătură,
Cinci găini şi o purcea,
Ca să te gâdeşti mai bine
Înainte de-a fura!